Recent Sfantul Sinod a luat pozitie contra in problema transplantului de organe umane, mai precis in problema prelevarii de organe. Considerentul invocat a fost de aparare a dreptului omului, respectiv a aceluia de a nu fi de acord cu prelevarea, mai precis de aparare a prezumtiei de refuz a potentialului donator. Gresala a fost generata de faptul ca Sfantul Sinod a dat prioritate unui precept laic,uitand de un precept religios fundamental .
Religia crestina se bazeaza pe iubirea aprapelui " iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti"
Acest precept sta la baza optiunii donatorilor sau a urmasilor acestuia, in momentul in care isi dau acordul pentru prelevarea de organe. Cum poate Sfantul Sinod sa sfideze acest precept ?
In vechiul testament, facerea lumii se finalizeaza prin crearea omului ca fiinta dupa chipul si asemanarea Domnului.
Dumnezeu a mers mai departe si fara sa negocieze cu Adam , a luat o coasta de la acesta si a creat -o pe Eva. A facut Domnul aceasta din dragoste fata de Adam? Cu siguranta ca da.
A fost aceasta un act primordial de transplant? Cu siguranta ca da.
In alt caz, relatat in vechiul Testament, privind distrugerea oraselor Sodoma si Govora, Dumnezeu cand a dorit sa a poarte negociere a facut-o exemplar cu Abraham
In prima situatie suntem in momentul gestului de iubire a omului, in timp ce in cel de al doilea are loc judecarea unei situatii si aplicarea pedepsei.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu